Teardrops on my guitar

[Ema Snow]

Ema observa spatele Julietei, iar Cercetasa disparu inainte ca ea sa zica ceva.
" Oricine ai fi iesi de acolo!" se auzi vocea sigura a Julietei, urmata apoi de liniste. " Se pare ca ne inseala auzul..."
Soimeanca clipi si pasi inainte. Se lasa o liniste apasatoare, intrerupta doar de sunetul firav al unui obiect lovind podeaua rece. Suna a lemn lovind piatra. Ema se incrunta.
" Jul?" intreba ea incet, insa nu primi vreun raspuns.
Iesi in mijlocul coridorului, cu bagheta ridicata la nivelul umarului.
" Julieta?" intreba iar Soimeanca, de data asta mai cu forta. " Jul! Lumos!"
Coridorul nu era chiar atat de intunecat, insa Ema nu avea rabdarea necesara pentru a astepta ca ochii ei sa se adapteze. Inima ii batea din ce in ce mai galagios, iar spatele ii era rece si incordat. Se simtea de parca cineva i-ar fi pus gheata in stomac.
Lumina baghetei se rasfranse pe ceva lucios, iar tanara se apleca sa cerceteze. O bagheta... O bagheta neteda, nu foarte lunga, lipsita de modele complicate. Nu acordase cine stie ce atentie atunci cand o vazuse pe Julieta facand vraji, dar cumva stia ca aceasta e bagheta ei. O ridica si o prinse de curea in locul propriei baghete. Ema se simti cuprinsa de un val de mahnire.
" Lumos maxima!" striga ea nervoasa, iar lumina propriei baghete crescu in intensitate. " Asculta, oricine ai fi! Si asculta cu atentie, caci nu voi repeta. Nu ma intereseaza ce fantezii ti se perinda tie prin minte si ce ai de gand sa faci, dar daca Thibault are o singura zgarietura, iti garantez ca-ti vei dori sa nu fi venit la Hogwarts! Acum ai face mai bine sa-i dai drumul de buna voie, inainte sa te gasesc si sa te strangulez cu mana mea!" Ema vorbi incet, insa marait si a avut grija sa accentueze fiecare cuvant. Ochii ii sclipira cu furie cand se intoarse dupa un sunet brusc, undeva in stanga ei.