I'm learning to be free

[Klaus Lovel]

• Isi dadu ochii peste cap, de ce era asa mirata? Il intalnise de atatea ori pe strada, probabil ea nu stia asta insa o facuse.
  Statusera chiar la o cafea de dimineata, dar asta nu insemna ca aveau sa se manance reciproc. Ce i placuse la parintii lui Arlin era ca niciodata nu se bagasera in relatia lui cu ea, era unul dintre lucrurile care i placusera.
  - Stii, nu am sa-ti mananc tatal stai linistita. Deocamdata nu mananc oameni, insa s-ar putea sa o fac daca nu incetezi cu chestiile astea. Spuse el si tresari la randul lui cand observa cum ceasca cazu de pe podea si apoi se apleca la randul lui ajungand fatza in fatza cu Arlin, poate prea aproape.
  - Stai linistita, e doar o ceasca cu cafea. La fel si eu pentru tine. Isi spuse mai incet ca apoi sa-si scoata bagheta si intr-o secunda tot sa revina la normal, podeaua, ceasca si ei.
  - Ei bine, se pare ca totul a revenit la normal.