Sortarea

[Colin Hawkeye Rovson]

" Grabeste-te, Hawk! Altfel vei fi prins in aglomeratia bobocilor!"
Hawkeye privi lenes spre colegul sau si facu un gest larg cu mana.
" Ma descurc. Daca esti asa nerabdator, du-te si imbuiba-te!" raspunse Soimeanul razand. Isi pleca la tanc capul pentru a se feri de adidasul ce zbura spre el. Il rata la milimetru. Colegul lui isi lua roba si disparu pe usa.
Colin ramase singur in dormitor. Simtea un ghimpe de ciuda pentru ca de patru ani, nu reusise niciodata sa vina la prima cina. Mereu intarzia sau avea altceva de facut. Ma rog, cu exceptia primului an, desigur. Zambi in timp ce se invartea prin camera in cautarea unui tenis. Inca isi amintea cum fusese sortarea lui.
Era emotionat si nu avea nici cea mai mica idee in legatura cu Casa la care va pica. Mama lui fusese la Astropufi, iar tatal la Cercetasi. El nu se vedea la niciuna din cele doua. Sau poate putin... Nu conta ce gandea. Tot nu-i rezolva problema.
Slabanog de nu s-a mai pomenit, Colin se trezea tarat dintr-o parte in alta de bobocii de langa el. Erau atat de apropiati unii de altii, incat un cot primit din stanga te trimitea in dreapta. Aici intimpinai o bariera de nepatruns si erai proiectat iar in stanga. Urmai jocul asta de miscari pana reuseai sa-ti recapeti echilibru. Iar pe atunci, Hawkeye nu era atat de inalt ca acum. De fapt, fusese atat de scund incat abia daca le ajungea la piept fetelor din anul VI. Norocul lui ca se inaltase mult in ultimii ani.
Intrase in Marea Sala, impiedicandu-se de propriile picioare. Fusese mult prea preocupat sa studieze tavanul inalt. Pentru cateva clipe, credea ca este facut complet din sticla, insa putea vedea unde se terminau peretii si incepeau bucatile mari si transparente. Isi aminti ca era la Hogwarts, iar aici trebuia sa se astepte la lucruri pe care nu si le putea explica. Mama lui il avertizase de asta. Ii spusese foarte clar ca la castel va intalni alt tip de magie, ceva cu care el nu era obisnuit.
Se trezise aliniat in randuri militaresti alaturi de ceilalti boboci. Si stand acolo, impietrit de emotie, astepta nerabdator sa-i vina randul, mult prea pierdut in fascinatia pe care i-o purta locului.
" Rovson Colin!"
Se grabise spre Joben cand isi auzise numele si se asezase cuminte pe scaunel. " Ei, dar ce avem noi aici!" se facuse auzita vocea Jobenului. " Un sufletist si un prieten de nadejde. Dar tu mereu pari sa analizezi si sa meditezi. Ma insel? Nu. Iti place sa inveti si esti mereu curios. Atunci treci la OCHI-DE-SOIM!"
Da, nu avea sa uite cuvintele alea prea curand. Se apleca si se uita sub pat, gasind acolo tenisul lipsa. Il incalta rapid si arunca o privire spre ceasul de la mana. ' Oh, nu!' Era tarziu. Foarte tarziu. Isi inhata roba si iesi ca o furtuna pe usa, imbracandu-se in timp ce practic sarea pe scari.
Colin se trezi intampinat de o mare de boboci cand ajunse in la baza scarilor de marmura. Ok, nu avea cum sa intre, asa ca se lipi de perete si astepta pana cand bobocii aveau sa fie condusi in fata profesorilor. Trase cu urechea la discutiile lor si se trezi uimit sa auda de pariuri. Nu baga vorbele in seama. Nu vroia sa stie subiectul.
Cand sosi timpul, Hawkeye se strecura in spatele bobocilor, lipindu-se de perete imediat ce era inauntru. Mda... Era chiar langa masa Astropufilor, putin cam prea departe de Soimi. Mai bine astepta pana la finalul sortarii. Zambi politicos si apaluda de fiecare data cand un elev pica la Ochi-de-Soim sau la Astropufi. La Soim pentru ca el era unul, la Astropufi pentru ca vroia sa dispara in multime. Si in plus, dintre toate celelalte Case, Astropufii ii erau cei mai dragi.