fight to survive

[Michael Stark]

• Mike se încruntă uşor. Ştia că pe de o parte, Ivy avea dreptate. Însă ştia şi că el avea dreptate. Pe toate părţile. Aşa că argumentul lui nu era terminat.
  'Cine a spus că domnişoara Wilde a vrut să îl prindă pe Kurt din prorpie iniţiativă?' întrebă bărbatul, cu o sclipire întunecată în ochi.
  Ştia prin ce trecuse Melody, şi nu fusese uşor. Încercase să îi fie alături. De ce nu pricepea Ivy? Mel nu era o persoană rea. Era blîndă, bună şi iubitoare. Nu ar fii făcut niciodată acel lucru îngrozitor dacă nu ar fii fost silită.
  
  'Mel a fost torturată, chinuită şi ameninţată cu moartea,' spuse Mike, ca şi cum era evident. 'Familia ei încercase să îl prindă pe Kurt, apoi ea. Aproape a reuşit. Însă după ce m-a întâlnit pe mine şi a aflat că Malfoy nu e omul pe care îl ştie ea, a vrut să renunţe. Însă nu e atât de uşor să ieşi dintr-o comunitate care are nevoie de tine, mai ales în vremuri de război.'
  
  Îşi adânci mâinile în buzunare încă o dată ridicând din sprâncene, încercâd să îi citească expresia lui Ivy. Nu fusese el niciodată maestru în cicitul oamenilor şi ştia că nu va fii niciodată. Oamenii erau mult prea complicaţi pentru el. Tehnologia era cea simplă, contrar a ceea ce vrăjitorii şi nu numai credeau în acele zile.
  Nu mai găsea decât mici urme ale spioanei fatale, agile şi incredibil de frumoasă care îi fusese iubită acum câţiva ani. Spiritul îi era aproape neschimbat, însă era clar mai matură. Mai calculată, până şi atunci când era mânată de ură.
  
  Avea încă acea flacără care meru ardea în ea, a voinţei şi reuşea să îi convingă pe toţi ceilalţi că ce vrea ea, ce spune ea, e corect.
  Cu toate aste, înăntrul ei era încă o femeie, poate chiar o fată, care nu ştia încotro să o apuce, care era derutată, care căuta garanţii şi angajamente. Kurt o schimbase, asta era clar. Şi până atunci, Mike descoperise că doar în bine. O făcuse mai pură, mai miloasă şi mai blândă.