call me

[Michael Stark]

• Mike zâmbi când auzi entuziasmul din tonul ei şi îi strânse uşor mâna într-a lui, apoi răspunse pe un ton amuzat, cu o notă de nerăbdare în el.
  'Ei bine, de abia aştept să vii înapoi. Turnul e genial deja, abia aştept să văd cum va arăta când îl vei termina. Este copilaşul tău.'
  
  Îşi mută privirea de pe ea, pe orizontul portocaliu a unei dimineţi devreme de vară. Privi pentru câteva secunde linia care separa cerul de pământ, gândindu-se că dintr-odată, viitorul lui se transformase într-unul frumos, care aştepta să fie împlinit.
  Îşi băgă mâna în buzunarul sacoului şi simţi acolo o cutiuţă.
  
  Era una mică, cu exterior de catifea roşie şi elegantă, cu margini şi închizătoare de aur. Îşi muşcă ambele buze pe rând, întrebându-se cum să facă asta. Sentimentalismele nu îl caracterizau, aşa că ştia că până la urmă va face totul în stilul lui.
  Se opri, oprind-o şi pe Mel deodată cu el. Îi zâmbi încurajator, deşi simţea că el ar fii trebuit încurajat, apoi se aşeză pe unul dintre genunchi, scoţând cutia din buzunar,
  'Minunată domnişoară Wilde, vrei să îmi dai onoarea să stai lângă min pentru tot restul vieţii?'