In a completely sane world, madness is the only freedom!

[Effy K. Dietrich]

• Îşi clatină capul într-o parte, parcă nesigură şi îşi ridică mâna, trecând-o peste materialul aspru al insignei. Zâmbeşte , mai sinceră şi mai fericită decât fusese în oricare dintre lunile ce tocmai trecuseră, apoi se depărtează de obiectul din sticlă. Avea nevoie să simtă totul, tot ce era legat de Hogwarts, . Îi era teamă că se va trezi dimineaţa următoare , din nou singură, cu obrajii îmbujoraţi şi umezi pe podeaua casei sale din Peştera lui Godric. Nu îi venea să creadă că se întorsese.
  
  Privi pe fereastră şi simţi cum un entuziasm copilăresc o cuprinde. Ochii cercetează fiecare amănunt al domeniilor atât de dragi ei, şi , înainte să-şi dea seama cobora deja scările din marmură şi trecea de Tabloul Doamnei Grase. Avuseseră disputele lor înainte, însă ar fi minţit cu neruşinare dacă ar fi spus că nu se bucura s-o vadă. Zâmbetul pe care femeia din tablou i-l oferi o asigură că sentimentul este reciproc.
  
  Paşii o purtară prin mulţimea de elevi agitaţi , zgomotoşi , fără o direcţie anume şi se trezi adesea oprindu-se în mijlocul lor, întrebându-se pe sine unde mergea. Uneori cerceta cu atenţie chipurile celor din jur şi se descuraja. Aproape că nu recunoştea pe nimeni. De aceea, la numai câteva minute după ce ieşise, simţi nevoia să fie singură. Terenul de Vajhat , în acel moment al zilei gol, îi sări imediat în ochi. Porni înspre acesta cu paşi înceţi, nesiguri, iar când ajunse se trânti direct pe iarbă. Oftează şi îşi ridică privirea înspre cer, urmărind calmă singura mătură din apropiere.

OOC: Hope you don't mind :3