Do you remember standing on a broken field?

[Colin Hawkeye Rovson]

Isi ridica podul palmei la nivelul ochilor, cercetand micile zgarieturi de pe piele. Mda... Ar fi trebuit sa fie mai atent cu aterizarea si sa nu pice ca un tanc de cinci ani. Continua sa mearga, cu simturile intinse la maxim. Il bucura faptul ca patrundea din ce in ce mai multa lumina printre crengile copacilor.
Ramase locului cand observa silueta ce alerga spre el. Se gandi repede la cateva vraji, dar renunta cand recunoscu chipul Sandrei. Si cand observa creatura ce alerga in spatele ei. Soimeanca il trase de mana, iar el isi puse picioarele in miscare, concentrandu-se pe respiratie.
Privi spre creatura in timp ce astepta ca fata sa capete un avans in urcare, urmand-o intr-un timp foarte scurt. Se aseza pe o creanga si isi balangani usor picioarele, gasindu-si echilibrul. Ochii lui cercetara terenul de dedesubt.
" Protego maxima" sopti Hawkeye si isi roti bagheta spre Sandra. Ii zambi stramb. " Trebuia sa ma gandesc mai devreme la asta" chicoti el incet.
Studie ciudatul animal in timp ce se indeparta. Nu intelegea cum putea ceva atat de hidos sa fie atat de rapid. Isi intoarse iar privirea spre Sandra.
" Ne mai balanganim putin pe aici sau ai alte idei?" intreba el cu un zambet strengar.