let me talk

[Isolde du Maurier]

• Ascultându-l vorbind despre fostul ei soţ, se cutremură. Nu se gândise până atunci că îl rănise, şi acum îşi dădea seama că ea doar se folosise de el, pentru a face gelos pe cineva care nici măcar nu ştiuse de el. Banii lui Michel nu fuseseră importanţi, şi poate că undeva, în sufletul ei, îl iubise, însă nu la fel cum el o iubise pe ea. Ar fi fost în stare să-i dea tot, dar absolut tot ce i-ar fi cerut. Iar ea...ea nu se gândise nici o clipă la el, la faptul că ar fi putut să-l rănească. Fusese o egoistă, o persoană rea şi foarte egoistă.
  " Nu am refuzat să lupt pentru tine, m-aş fi întors imediat la tine, însă am fost ţinută prizonieră prea mult timp, iar tu...erai deja cu Ivy când am reuşit să fug. Iar el a ştiut de la bun început că nu aveam aceleaşi sentimente pentru el. Am acceptat doar pentru că am crezut că îl voi iubi şi eu cu timpul, şi astfel îmi voi găsi fericirea. Însă timpul a fost prea scurt. Aşa că nu-mi ţine mie predici de cât de laşă am fost, când tu m-ai rănit cu intenţie. Chiar dacă mă credeai moartă, nici nu ai aşteptat câteva luni, din bun-simţ."
  
  Îşi muşcă din nou buzele, lăsându-şi mâinile să se odihnească pe tejghea. Avea nevoie de un scaun, căci începuse să nu se simtă prea bine, însă nu era nici unul la îndemâna ei şi nu avea chef să se folosească de magie pentru a face rost de unul.
  "În acest moment, singurul meu ţel este s-o protejez pe Freyja. Este singura persoană care mai e alături de mine, şi care mă înţelege, şi aş fi în stare să ucid şi să mor pentru ea. Dacă ar pleca de lângă mine, nu ştiu ce aş..."
  
  Se opri, privind pe geamul îmbâcsit al magazinului la ploaia liniştită care începuse afară.
  "Malfoy, nu mă interesează cât de nepotrivită sunt. Şi nici sfaturile şi discursurile tale. Nu sunt o Julieta, şi nici nu am fost şi nici nu voi fi. Nu mi-am dorit niciodată un Romeo, şi nici nu mi-l doresc. Spre deosebire de alţii, viaţa mea nu se poate învârti în jurul iubirii. Nu sunt făcută pentru asta, aşa că nu vreau să-mi bat capul cu povestea asta. Ţii minte ce mi-ai spus în Aripa Spitalului, la Hogwarts? Ceva cum că un înger decăzut..."
  
  Înghiţi nodul pe care îl simţea în gât, şi rămase tăcută o perioadă.
  "Nu mai contează, am trecut peste asta"