For both friend and foe alike

[Ema Snow]

Emei ii pica fata cand o auzi si nu pentru ca suna nebuneste. Nici pe departe! o uimea curajul fetei si precizia deciziilor ei. Isi reveni repede si aproba din cap, punandu-se in miscare. Sfasie bucati mari din ceea ce se numise inante camasa ei si i le inmana Sandrei. De cusut... Mai tarziu. Putea gasi ceva cat timp Soimerita se ocupa de curatat. Trase de tricoul lui Hawk, simtind lichidul cald cel imbiba pe varfurile degetelor. Ema respira zgomotos printre dinti cand observa ce era sub tricou. Incerca sa se gandeasca la altceva. Incerca sa-si imagineze ce ar fi spus Colin intr-o astfel de situatie. Probabil ar fi facut o poanta uracioasa la adresa celor doua, apoi s-ar fi laudat cum ca trupul sau fusese sculptat de zei. Ciuci! Hawkeye era o slabatura ambulanta. Asa fusese mereu, din ziua in care il cunoscuse Ema si pana in prezent. Nu se putea lauda cu niciun fel de patratele.
Soimeanca se uita la fata celui ce-i era ca un frate. Tresari involuntar cand intampina pielea palida si umbrele ce se formau sub ochi. Ii puse degetele la gat, cautand sa vada cat de mult sange pompa. Era un bad-bac oarecum incetisor, dar continuu si sigur.
" Sa nu-ndraznesti sa te dai batut, idiotule, sau jur ca te pun sa maturi Turnul pana cand termini scoala!" maraii ea incet, ridicandu-se pentru a cauta ceva pe post de ac. " Sa nu crezi ca esti singurul pusti de pe aici. Oh, nu! Sunt o gramada de baieti aiuriti si aroganti si tembeli!"
Se opri in spatele Sandrei cu o tija de metal in mana. Isi scoase bagheta si incepu sa murmure mai multe vraji, pentru a o modela si a o steriliza. Ingenunche langa fata, inmanandu-i 'acul'.
" Dar iti mai dam o ultima sansa" termina Ema si isi ridica privirea spre Soimeanca, asteptand sa vada cu ce putea sa fie de folos.