For both friend and foe alike

[Ema Snow]

" Lumos maxima"
Lumina baghetei deveni mai intensa, micsorand astfel umbrele ce se intindeau pe pereti. Era ceva in jurul ei ce ii facea inima sa bata mai repede. Atentia ei era in toate partile. Ochii se plimbau prin jur, studiind cu meticulozitate, urechile erau ciulite, iar Ema se misca incet, fara zgomot. Stia ca daca s-ar fi aflat un pericol viu, precum o creatura, nu avea nicio sansa sa scape nevazuta. Lumina baghetei era puternica, iar daca bestia era oarba... Locul era mult prea mic si nu existau curenti de aer. Probabil ca daca ar fi avut un nas mai eficient, si-ar fi simtit mirosul peste tot in jurul ei.
Lipsa curentilor de aer... Asta o speria. Insemna ca nu exista o iesire? Spera din tot sufletul ca tot tunelul asta era o mare gluma. Nu... Trebuia sa fie o iesire. Poate ca era blocata de ceva. Poate ca fusesera puse vraji in jurul ei.
Grabi pasul si isi regreta decizia cativa metri mai incolo. Aluneca, picioarele se intinsera in aer, iar Ema cazu pe spate. Injura printre dinti si se ridica incruntata. Isi facu o verificare rapida. Nimic nu parea in neregula, doar ranile vechi de pe mana si dosul palmei se redeschisesera. Insa nu era mare branza, asa ca putea sa-si vada linistita de drum. Ca o masura de siguranta, isi presa mana de abdomen. Ok. Alunecase pe ceva. Cobori bagheta si observa pelicula de lichid intunecat, rosiatic in lumina baghetei. Ema inghiti in sec si se ruga sa nu fie sange, desi avea o siguranta crancena ca asta era. Isi continua drumul, pasind cu grija.