paranoia

[Veronique A. Dupont]

• Nu-i statea in carcater sa raspunda atat de prompt la diferitele invitatii pe care le primea, dar acum situatia era diferita. Nu mai iesise din casa de cateva zile bune si avea nevoie sa vorbeasca cu cineva.
  Adevarul era ca incepuse sa i se faca teama de cand declaratia sa de razboi nu fusese luata in seama. Acum intreaga vrajitorime ii stia planul, dar nimeni nu parea sa incerce sa faca ceva pentru a o impiedica din a-l pune in aplicare. Asa ca lasa linistea sa invaluie strazile Londrei si coridoarele reci ale Hogwartsului si spera ca ea sa fie aceea care avea sa dezlantuie furtuna.
  
  'Ar trebui' ii raspunse barbatului zambind si incercand sa se concentreze. Traia prea mult in trecut si era constant bantuita de amintiri mai mult sau mai putin placute. Cele mai rele erau cele fericite. Stia acest lucru foarte bine. Asta pentru ca acelea erau amintrile care faceau o persoana sa tanjeasca dupa "bunele vremuri de odinioara".