Discovering...

[Colin Hawkeye Rovson]

Hawkeye astepta rabdator. Nu se misca in timp ce o privea fix, atent la orice miscare. Trebuia sa recunoasca. Il fascina de mic copil sa vada persoane conjurand vraja patronus. Ii placea sa vada formele luminoase prizand contur, rasucindu-se prin aer. I se parea un joc amuzant. Un razboi. O lupta epica intre laturile personalitatii unei persoane.
Fantine spuse incantatia, iar din varful baghetei ei tasni firul de lumina. Parea mult mai material de data asta. Mult mai real. Aproape palpabil.
Zambi cu jumatate de gura, aducandu-si aminte de clipa in care reusise vraja. Se simtise inconjurat de o caldura blanda, protectoare. Ii incalzea inima. Ii dadea curajul sa lupte impotriva umbrelor. Il ajutase sa-si inteleaga temerile, iar asta ii daduse Soimeanului o sclipire ciudata in ochii albastrui. O sclipire mereu prezenta, cu origini adanci. O sclipire aproape inteleapta. Dar el nu era intelept. El era doar tipul cu memoria, retinand detalii inutile. Insa se dovedeau folositoare uneori. Astfel se explica cum de stia Colin marea majoritate a chipurilor din scoala, desi nu avea un nume cu care sa le asocieze.
Isi dadu un sut mental si reveni cu atentia la Fantine.
" Bine" murmura Hawkeye. " Foarte bine"
Si isi intoarse privirea, asteptand sa vada forma pe care o va capatana patronusul fetei.