a child's devotion

[Alain Desmarais]

• Ce treaba avea el personal cu Vrajustitia, in afata de momentele in care avea sa fie dus in fata lor ca acuzat (desi isi jura ca nu se va ajunge la asta niciodata, chiar daca va fie nevoie sa le dea foc la fiecare in parte...), il depasea compet. Mai lucrase cu Ministerul Magiei Brtanic, dar niciodata nu ii se paruse atat de alambicat procesul. Iar acum nici macar nu se implica activ in vreo actiune, ci pur si simplu ii se ceruse expertiza intr-un caz de eliberare a unor dragoni. Si ca sa-i faca ziua minunata ii aruncasera in carca obligatia de a aparea in proces is de a da o declaratie. El isi facuse treaba, intocmise un document detaliat, isi spusese parerea foarte clar in raport (nu, dragonii aceia nu s-ar fi putut elibera singuri...) iar acum era obligat sa depuna marturie.
  
  Umbla pe coridoarele ministerului cu o figura care ar fi acrit laptele instantaneu, cu trei dosare mari si late intr-o mana si cu o bucatica de pergament in cealalta, pe care era scris, cu litere de doctor incuiat un nume si un numar de birou.
  
  Tot incercand sa distinga ceva in mazalitura de pe foaie se tranti in cineva si isi scapa dosarele pe jos, foi imprastiindu-se peste tot pe coridor. Dupa o serie de injuraturi foarte colorate in Franceza isi scoase bagheta si le aduna pe toate intr-un teanc dezordonat. Minunat. acum nu doar ca se grabea, dar mai si trebuia sa puna hartiile in ordine.
  
  Isi intoarse intr-un final privirea catre nefericita persoana in care se trantise si observa ca era o tanata domnsisoara care ii se parea vag familiara...
  
  "Scuza-ma, miss, ca m-am trantit ca boul in dumneata" replica enervat si simtind nevoia de tututn crescand.
  
  O privi si nu putu sa scape de sentimentul ca o stie de undeva. Se intreba cat de beat fusese cand si-o *********...