let me talk

[Isolde du Maurier]

"Nu i-am văzut cadavrul. Nu am putut", şopti ea, privindu-şi cizmele.

Poate că fusese o laşă, însă nu dorise ca imaginea unui Michel fără viaţă, sfârtecat s-o bântuie tot restul vieţii. Pentru că se considera vinovată, pentru că el plecase din cauza ei. Pentru că ea nu-l iubise. Şi astfel, alesese calea uşoară. Moartea. Braţele descărnate ale morţii îl trăseseră pe soţul ei în abisul întunecat al iadului. Sau fusese împins. Pentru totdeauna. Dar nu putea accepta asta. Nu putea accepta că cineva îl răpise de lângă ea.
"Nu ai nici o dovadă, Kurt. Îmi pare rău, dar nu te pot crede", rosti ea, încercând să înlăture îndoielile din minte.

Se uită la magazia în care intrase Blackhart, şi se duse după el, strângându-şi pelerina în jurul său, păşind cu precauţie. După câteva minute, se întoarse, cu faţa mai palidă decât până acum.
"E mort"[/list]