a child's devotion

[Alain Desmarais]

• Alain se uita la ea prostit, pentru ca parea cam tanara ca sa o fi cunoscut cu multi ani in urma, iar daca era o cunostinta din trecut, ar fi dat orice sa o poata ocoli. Incerca sa ii ia cativa ani, dar tot nimic. Numele in schimb ii suna atat de cunoscut...
  
  Intr-un final ii pica fisa si fata ii se lumina. "Ronnie? Aaaaaa....Dupont?" amintirile incepeau sa-i revina, din ce in ce mai clare. Ronnie, pe care o cunoscuse el era un fel de acadea umblatoare, dulce si lipicioasa, care se agatate de el si tinuse mortis sa il urmareasca peste tot. Asta se intamplase in anii adolescentei lui, deja destul de tulburi, si cu toate ca numai de chestii mici cu parul lung si degete lipicioase nu ii ardea, se intelesese destul de bine cu copila. Asta, cand tacea si il lasa in pace.
  
  Femeia din fata lui nu mai semana deloc cu acea Ronnie pe care o cunoscuse el. Cu toate ca inca era mica si firava, cu o figura copilaroasa, se schimnbase foarte mult. Nici nu fu de mirare ca nu o recunoscuse.
  
  "Pai, Ronnie...ahm...ai...crescut" ii spuze, atintindu-si privirile exact unde crescuse ea mai mult, ca un nesimtit ce era.