Dream a little dream of me.

[Evelyn Steel]

Incepea sa o doara capul.In ultima ora acumulasera o groaza de informatii,dar nu prea se legau unele de altele.Si in fond,de ce le interesa pe ele despre ceva ce se intamplase acum multi,multi ani?Poate ar trebui pur si simplu sa puna scrisorile la locul lor,sa continue sa se plimbe prin conac si apoi sa plece spre castel.Se intreba oare cat era ceasul.Dupa ce plecasera de la Zonko verificase si era trecut de pranz.

Privi inspre fereastra,pentru a vedea ca lumina numai era atat de puternica pe cat era cand venisera in conac.
- Probabil zise Evelyn ingandurata. Insa ne infundam pe masura ce cautam tot mai adanc,chiar daca intr-un final iesim la suprafata.Asta s-a intamplat cu mult timp in urma.Poate ar trebui sa lasam lucrurile asa cum sunt zise ea,ezitand putin.Nu stia daca Ema vroia sa afle tot sau daca vroia si ea sa plece.Evelyn ar fi facut cum ar fi vrut Soimeanca,in ambele situatii.

Privi din nou la scrisori,apoi la fotografii.Stia ca fusesera niste perioade oribile acum multi ani.Erau legi extrem de ciudate si multa lume nu era de acord cu ele,dar trebuiau sa se supuna.Evelyn se bucura ca nu se nascuse pe acele timpuri.Ofta usor,dandu-si parul pe spate si asteptand raspunsul prietenei sale.