The best training

[Ema Snow]

Ema isi inchise ochii, incercand sa se concentreze.
" Bine... Poti sa faci asta... Ai mai facut-o de o gramada de ori... Sigur poti si acum..." murmura pentru sine, incercand sa creada fiecare cuvant pe care il spunea.
Isi ridica bagheta deasupra capului, intr-o miscare eleganta si usoara.
" Leoth bridd" sopti Soimeanca si isi deschise ochii.
In camera semi-intunecata, pasarile de lumina, mici si albastrui, straluceau cu putere. Tanara le urmari cu atentie, numarandu-le. De data asta erau doar trei, insa zburau destul de normal, trasand cercuri larg in jurul fetei. Zambi usor si isi intinse palma stanga in fata, incercand sa le dirijeze dupa voia ei. Una dintre pasari i se aseza pe mana. Era o senzatie stranie, caci nu era nimic solid in ele. Era ca un curent cald de aer... O gadila.
Ii erau simpatice, asa mici si efemere. Pentru o clipa, se intreba daca le poate da alte culori, insa ceva ii spunea ca, indiferent daca asta era posibil sau nu, Ema nu o va face. Ei ii placea albastrul. Si poate ca din cauza asta pasarile vrajii ei erau asa. Poate ca nu era ca la patronus, unde toti aveau aceeasi culoare.
Se auzi un scartait usor, insa Ema il ignora cu desavarsire. Trebuia sa se concentreze, altfel pasarile se vor narui. Si ea tocmai din cauza asta venise in Camera Necesitatii: pentru ca avea nevoie sa lucreze la vraja fara sa fie intrerupta. Trebuia sa fie capabila sa o tina cat mai mult. Senzatia ca era urmarita puse stapanire pe ea. Se incrunta, iar pasarile disparura. Mai multe lumanari se aprinsera, luminand camera complet. Ema se intoarse pe calcaie, cu bagheta ridicata spre noul venit.
Ha! Era doar un elev. Expresia i se relaxa, iar ochii verzi il cercetara cu atentie. Isi cobori bagheta.
" Imi cer scuze... Am crezut ca esti altcineva" murmura ea.