Discovering...

[Fantine Tholomyes]

Se afla pe o campie.O campie trista, unde nu crestea nici un fir de iarba.Nu parea a fi nici zi, nici noapte.Se plimba cu Colin, Colin-baiatul pe care-l cunoacuse cu multi-multi ani in urma la Hogwarts.Se tineau de mana.Vorbeau despre tinerete, mai bine zis despre copilarie, despre timpul petrecut la castel.Nici un arbore nu se vedea in campie....Cineva trecuse in viteza pe linga ei ca o umbra.Fantine spuse:

"S-o luam pe drumul acela" si arata spre un drum pustiu unde nu se zareanici un maracine si nici un fir de iarba.Totul era pamantiu, pana si cerul.Era ceva banuitor in toate astea, asa ca Colin refuza.

La auzul acelui "Nu" indiferent, dar politicos care nu voia sa supere, luand rolul de scuza politicoasa, Fantine il privi cu furie pe Colin, grabi pasul iar apoi incepu sa fuga cu o viteza inebunitoare si dupa o secunda nu mai era acolo.Colin o cautase, stia ca e in zadar dar nu se da batut.Deodata se intoarse si zari un arbore.Pustiit, noduros si uscat,Se rezema de trunchiul copacului si astepta ingandurat...
Trecura trei sau patru secunde si ,in ceata densa asternuta in campie se ivira doi ochi luminosi.La sigur nu erau ai unui om, fiind abia la un metru de la sol...Erau ochii Fantinei, ochii lupului din ea!Se transformase.Colin nu era uimit deloc.Fantine obisnuia sa se transforme, ii facea o mare placere lui Colin"...
Baiatul, pe fata caruia aparu un zambet sincer, prietenesc nu reusi macar sa faca un pas, ca lupul era deja langa el, mai bine zis pe el si il insfaca de git"...

...

Deodata se trezi.Aiurea...Tremura..Incerca sa rosteasca ceva, insa nu reusi...Visul nu ii amortise doar mintile, dar si creierul.Realiza totusi unde era si simti privirea lui Colin pironita pe fata ei...
Era dimineata...