I can't take it any longer

[Rosalie Vivienne Alden]

- Odette, please -

Auch! Ca de obicei .. doar ei i se putea intampla asa ceva. Era un car de nervi. Pentru ce trebuia ea sa mearga in Padurea Interzisa singura in miezul noptii ? Bineinteles ca ea trebuia sa faca pe desteapta din nou .. A iesit din castel si a vazut pe cineva si cum avea chef de putina actiune pur si simplu s-a pur sa urmareasca respectiva persoana, dar s-a indreptat intr-acolo in zadar pentru ca a Disparut pur si simplu oricine-ar fi fost. Sigurat a folosit vraja de Aparitie-Disparitie. Isi daduse ochii peste cap si voia sa se intoarca in Hogwarts, dar ca de obicei cum era ea o fata foarte impiedicata se agatase de niste crengi si gata a fost.

Colac peste pupaza, ghinionul suprem : erau si otravite sau cel putin asa banuia. Ceva aveau fiindca nu putea sa opreasca sangerarea, oricate vraji verbale si non-verbale a fost. Un singur lucru i-a mai ramas de facut, desi ura acest gand: trebuia sa ajunga urgent in Aripa Spitalului. Ii venea sa planga, dar nu de durere, ci din cauza acelei stari de ne..bine. Isi duse mana la cap si simtea ca are febra, dar .. stai putin! De ce era plina de sange pe degete? Ce Dumnezeu? Doar nu isi sparse si capul. Inaintase cat de repede putuse, desi pierdea sange in continuare. Probabil - si fara exagerari - in vreo jumatate de ora ajunsese unde trebuia.

"Am nevoie de ajutor acum!", strigase Rosalie nervoasa nepasandu-i cine era acolo si cine nu. Cu siguranta avea sa regrete dupa aceea in caz ca era Madam Pomfrey pe acolo. Saraca femeie .. o ajutase de fiecare data cand avea nevoie. Ei, spera sa ii observe disperarea si sa nu bage de seama faptul ca a trantit usa. Ooopss..