Where the lonely ones roam

[Melissa A. Reningan]

• Myrtle începu din nou a se văita. Vocea ei pițigăiată se auzea la doi kilometrii depărtare, iar asta era destul de enervant. Nervii Melissei erau deja la limită. O privi pe cealaltă fată, zâmbindu-i.
  -Gata! țipă Melissa uitându-se la Myrtle, fiind nervoasă. M-am săturat să te aud văicărindu-te și plângându-te de orice! Dramatizezi prea mult. Nimeni nu te ura înainte dar cum tu ești atât de plângăcioasă enervezi oamenii. Eu nu mai suport! țipă Melissa, nervoasă la culme, dar se calmase.
  Oftă, apoi se plimbă prin baie ignorând apa. Se calmase foarte mult. O auzi pe Myrtle cum începu să zbiere, fiind supărată de ceea ce zisese Melissa. Fata mârâi nervoasă, iar Myrtle văzând-o, tăcu și suspină încet ștergându-și lacrimile.