Fabulous girls

[Julieta D. Thibault]

• Dadu usor absenta din umeri, tipul ala o calcase pe nervi si mai ales de faptul ca i lasase vanatai. Si de faptul ca el nu murise ci isi inscenase aceea moarte doar ca sa scape nevatamat din situatie si si medalionul ei disparuse odata cu el.
  - Uhm..pai..deci. Spuse ea razand si apoi facand pauza. Deeci, familia mea este vanata, toti stiu ca suntem morti dar au aflat de curand ca eu cu Ivy traim asa ca fac tot posibilul sa ne omoare, imi pare rau ca te-am bagat in asta, te-ai nimerit intr-un moment prost. Insa de femeie nu stiu nimica.
  Murmura ea cu vocea intretaiata, chiar nu stia nimic de femeia aceea. Cel putin nu o mai vazuse niciodata.
  Incepu sa manance de pe masa ce putea, de la jeleuri pana la sucul de dovleac si o imbie si pe Ema sa faca la fel.
  -Inca o data scuze ca te-am bagat in asta. Spuse ea, deja se simtea vinovata pe deplin.
  Nu trebuia sa o implice pe Ema, era destul ea cea vatamata cat sa mai trebuie sa-si implice si prietenele.