Sunt singurel, bing bang.

[Eric Grimm]

Il asculta si brusc se simti mai bine. Isi aduse aminte acum ca mereu cand se simtea deprimat si groaznic, se ducea o fuga si privea oameni fara adapost si bolnavi. Si dupa ce se bucura ca el e atat de bine fata de ei, isi revenea si continua sa fie un rahat de om.

"Frate, de tine isi bate viata joc intr-un mare stil!" Rase apoi, pentru ca el nu stia griji de genul si daca totul mergea cum voia el, nici nu avea sa stie curand.

"Daca te-ntreb de fi-ta si cum arata presupun ca nu ar fi tocmai ok..." Nu vorbea spre Kurt ci in barba si abia dupa aia isi ridica privirea, dandu-si seama ca iar gandise cu voce tare. Aia era, nu pretinsese niciodata in fata lui Kurt ca ar fi vreo minune de om ci ii spusese in nenumarate randuri ca era facut sa fie o jigodie. "Nu pot sa-mi scot din cap cat de hormonala tre' sa fie nevasta-ta in perioada asta! Nu stiu daca sa-mi fie mila de tine, asa ca lamureste-ma."