A smile is the prettiest thing you can wear

[Ema Snow]

Ema se aseza si continua sa-l priveasca, simtindu-se din ce in ce mai relaxata. Un zambet mic ii inflori pe buze. Nu-si dorea sa forteze nota.
" Sa inteleg ca nu te-ar deranja o catelusa energica, o bufnita putin geloasa si un pui de felina? Nu-ti vor face probleme, promit!" sari aproape instantaneu. " Doar ca... venim la pachet, se pare"
Se simtea ca intr-un vis mult prea real. Sau poate era o realitate mult prea draguta? Sigur era o realitate si sigur era fooaaarte frumoasa. Emei nu-i venea sa creada ca avea sansa asta. Si nu-i venea sa creada ca baiatul din fata ei, omul pentru care ar fi facut orice, ii impartasea sentimentele. Era atat de fericita incat probabil ca nu se putea controla cum trebuie. Era toata numai un zambet.
Ii stranse degetele bland, tragandu-l mai aproape de ea. Nu-si dorea distanta, indiferent ce se intampla. Voia sa-l stie acolo, langa ea. Ema isi elibera mainile si le ridica, indraznind sa le puna de-o parte si de alta a fetei lui, odihnindu-si degetele mari pe pometii lui Darren. Il privi drept in ochi, de parca incerca sa vada adanc in intunecimea pupilelor lui. Ii dadea o stare ciudata, dar atat de confortabila, incat Ema nu doar ca o primi cu bratele deschise, dar se si agata de ea ca sa n-o piarda.
" Tu, Darren Longdon, esti incredibil"