Fabulous girls

[Julieta D. Thibault]

• Isi umezi buzele si stranse tare pe bagheta degetele subtiri si lungi, insa in acelasi timp murmura in gand o vraja pentru a le proteja, deocamdata asta era tot ceea ce putea face.
  Isi intoarse privirea cand de la Ema cand la tipul acela care se pare ca venise sa ia cartea.
  - Bine, facem asa. Tu o lasi pe Snow in pace si vom negocia noi doi, bine? Spuse ea privindu-l, iar acesta incepu sa rada.
  - Imi dai cartea si scapati amandoua, nu e mai corect asa? Haide, Julieta, stim cu totii cat de veninos a fost tatal tau, sau nu e asa? Altfel de ce a ascuns de tine toata istoria familiei? Murmura el cu furie in ochii aceia verzi si veninosi.
  - Nu e treaba ta. Spuse ea si apoi o lua la fuga, o lasa pe soimeanca acolo stiind ca tipul avea sa vina dupa ea si asa si fusese. O urmari dupa toate cotiturile, insa se ascunse dupa un colt si iesi apoi cand observa ca drumul era liber dar el aparu dintr-o data si o prinse de gat tinand-o sus pe perete, zicand:
  - Of of, pustoaicele astea. Insa Julieta il lovi direct..la partea masculina si il rapuse jos, zicand:
  - Of of, punctele astea sensibile. Apoi o lua la fuga.