Never apologize

[Ema Snow]

Isi musca buza inferioara. Un ingeras cu par inchis la culoare. Da. Adica, de ce nu? In fond, avea pe undeva pe acolo bunatate nemarginita, alaturi de gandurile putin mai sinistre. Putin mai mult. Dar toate astea nu faceau decat sa sustina teoria Emei. Nu exista bine fara rau. Asta era o regula fundamentala. Si daca era posibil contrariul, cum si-ar fi dat cineva seama daca forta respectiva era doar bine sau doar rau? Ca doar nu se trezea nimeni sa zica 'neutru'. Nu statea in firea oamenilor sa aleaga calea de mijloc. Foarte putini o faceau. Oricat de mult ii placea sa evite suferinta oamenilor, se vedea capabila sa-i crute sau sa le-o accentueze. Si probabil ca evenimentele prin care trecuse de-a lungul timpului ii oferisera capacitatea de a vedea foarte clar linia despartitoare. Aproape ca intrase in reflex, un reflex complex, precum schimbatul vitezei la o masina. Dificil si totusi considerat simplu.
Studie un moment chipul lui Kurt. Se simtea din ce in ce mai comod in compania sa, desi inca nu-si dadea seama din ce cauza logica se nastea ezitarea pe care o simtea in propriile-i gesturi.
" In vacante, de obicei. Pe durata scolii stau la Hogwarts, iar in unele zile ma duc sa locuiesc cu sora mea. Si ea sta prin Pestera lui Godric, dar nu obisnuieste sa frecventeze casa"
Zambi usor, aducandu-si aminte de aiurita ei sora. Cele doua se certau aproape in permanenta, insa isi purtau o dragoste frateasca - suriceasca sau cum se zice - puternica.
" Mi se pare ca te cunosc de undeva. De aceea intrebam. Parca am mai vazut candva chipul dumitale" ridica ea usor din umeri.