Never apologize

[Ema Snow]

Il privi fix, de parca incerca sa-l tina in loc. Nu-si misca nici macar un muschi, respirand incet si adanc. Timpul pierdut in Dublin, atunci cand vanase cai verzi pe pereti, o invatase extraordinar de multe lucruri despre ce putea face cu propriul trup si cum putea sa-si controleze gesturile.
Kurt avea dreptate. 14 aprilie 2004 nu-i spunea nimic. Nici septembrie 2006, desi isi amintea vag ca tatal ei intarziase la petrecerea de ziua ei. Iunie 2010 pe de alta parte. Asta spunea multe. Peter Snow petrecuse ore bune departe de familia sa dupa evadarea lui Kurt Frederick Malfoy. Ema avea propriile probleme, asa ca nu acordase prea multa atentie la ceea ce parea a fi doar un alt caz la care tatal ei era trimis. Macar se lamurise intr-o privinta. Stia de ce chipul barbatului i se parea cunoscut. Il vazuse intr-o poza de dosar - desi poza parea mai veche, iar Kurt era mai tanar - pe masa de lucru a tatalui ei.
" Sa stii ca intr-adevar s-a scris mult despre tine" vorbi ea pe un ton calm. Zambi delicat, desi la inceput ii tremurara putin buzele. " Si daca doresti, cred ca pot sa-ti dau cate o copie dupa articolele din Profet. Am o cutie plina"
Semnalul de alarma din mintea ei se facu auzit cu un sunet animalic. Stia ca nu trebuia sa vorbeasca despre asta. Stia ca era spre binele ei daca tacea. Daca pur si simplu se intorcea pe calcaie si pleca din toata povestea asta. Nu vedea cum se putea ca domnul Malfoy sa fie absolvit de vina. Statea in compania unui criminal si a unui evadat. Statea in compania unui om pe care tatal ei il vanase. Insa nu se putea face sa dispara din peisaj. Zambetul i se mari putin.
" Evadarile tale au fost intr-adevar de mare ajutor pentru cei din Azkaban. Am inteles ca au facut renovari in ultimul timp, au lucrat foarte mult la sistemul de securitate. Dumneata, domnule Kurt Malfoy, ai dovedit ca esti un artist intr-ale crimei. Apreciez rafinamentul" vorbi pe un ton sincer, continuand sa zambeasca politicos.
Ceva se schimbase in interiorul mintii ei. Popular zis, isi bagase picioarele! Nu-i pasa de siguranta in acel moment. Daca avea sa se intample ceva, atunci avea sa lupte pentru cei dragi. Dar asta parea un moment tare indepartat. Se indoia ca avea sa se intample.