Time to move on

[Wanda J. Bennet]

BROOKE & ERIC

• Vantul batea puternic in aceea noapte, se apropia de miezul noptii si totul parca se preschimbase. Venise toamna, ceea ce insemna ca si vantul rece isi facea aparitia si ploile erau din ce in ce mai dese. Nu o deranjau ploile, chiar i facea placere sa le priveasca sau sa stea in ele, insa cele de vara erau preferatele ei. Erau de scurta durata, imprevizibile si in primul rand calde, iti oferea oportunitatea sa te bucuri de ele mult si bine, dupa gusturile tale. Tanara isi ridica privirea in sus simtind cum un miros i invada narile, un miros placut de levantica. Cum de mai erau deschise magazinele la ora aceea? Chiar daca era la Paris, in orasul luminilor se pare ca francezii aveau alt program fata de al ei, cel obisnuit. Privi cu incantare spre floraria ce era deschisa, plina cu flori ce te incantau si care iti trezeau simturile. Era o fana a trandafirilor, cei rosi evident. Mereu considerase ca, culoarea rosie era simbolul iubiri si al naturaletii, albastrul insemna puritatea, galbenul- gelozia iar albul curatul. Asa invatase de la mama ei si asa si i ramase intiparit in minte, se apleca la unul dintre trandafiri pentru a-l mirosi, mirosul lui o ducea cu gandul undeva departe, intr-un camp plin de flori.