Fabulous girls

[Julieta D. Thibault]

• Inghiti in sec, insa ca si soimeanca ramase tacuta pe tot parcursul drumului. Isi desfacu parul care acum era bucle si din cateva miscari ale degetelor ei lungi si fine iesi un coc dezordonat, cu cateva fire iesite, buclate insa frumoase.
  I privi pe cei doi barbati, macar avusesera amabilitatea de a le insoti si de a le arata drumul. Cand Ema vorbi, imediat vrusese si cercetasa sa spuna ceva insa o voce joasa si guturala se auzi. Isi ridica privirea, scotand vorbele care i venisera pe moment:
  - Pe barba lui Merlin, esti chiar Merlin! Si si..ala era regele Arthur! Spuse ea agitata gesticuland cu degetele intr-o parte si in alta, intr-un final se calma si se aseza pe o piatra spunand:
  - Avem nevoie de ajutor, esti singura noastra speranta! Murmura ea catre batran, acesta le pofti pe fete inauntru si le servi cu ceai, spunand:
  - Stiu, asa ca va voi ajuta. Insa vreau intai sa va stiu povestea si sa va rog ceva.
  Nu conta ce avea sa le roage, aveau sa faca asta daca chestia asta le ajuta sa ajunga acasa, orice.