Merlin's little request

[Ema Snow]

• Ema asculta fara sa-si ia privirea din carte. Putea sa faca doua lucruri in acelasi timp si sa le faca bine. O intelegea perfect pe Julieta. Toata oboseala din ziua anterioara... Chiar daca Soimeanca dormise ca un prunc, nu recuperase orele pierdute. Si nici nu putea foarte usor, caci nu era vorba neaparat de oboseala fizica. Nu, era mai mult o oboseala psihica. De parca fusese pusa sa treaca printr-o gramada de lucruri intr-un timp foarte scurt. Ceea ce se si intamplase, de altfel.
  Intr-un final, termina si cea de-a doua pagina. Hotarandu-se sa faca o mica pauza, Soimeanca se reapuca sa citeasca ceea ce scrisese. Insa se stramba de la primele patru randuri, chiar daca era o ciorna. Si continua cu treaba asta pe masura ce citea. Nu, asta nu era de bine. Cuprinsa de un val subit de suparare - sau enervare... sau oboseala... sau poate toate trei combinate - Ema tranti pana pe masa cu un pufnit scurt.
  " E prea sec! Nu vom reusi nimic daca tot ce scriem suna atat de... uscat! Degeaba lucram."
  Isi incrucisa bratele la piept, uitandu-se incruntata spre masa. Aveau nevoie de ceva, insa nu-si dadea seama de ce. Aveau nevoie de o sclipire, o scanteie de inspiratie. Iar asta ii dadu idei. Ema incepu sa zambeasca, aproape ca o maniaca.
  " Juls, trebuie sa ne implicam in istorie. La propriu!"