i can wait

[Colin Hawkeye Rovson]

• Asta avea sa fie amuzant! Parca abia astepta sa o vada pe Arlin inrosindu-se la fata din cauza efortului pe care avea sa-l depuna in incercarea de a desface borcanul. Colin se simtea putin ca o hiena pentru gandul asta, dar avea sa mediteze mai tarziu asupra lui. Pana la urma, nu se putea astepta de la o fata sa realizeze ceva ce nici macar un baiat nu putuse. Nu cand venea vorba de forta bruta. Si oricum, Arlin era asa micuta si firava.
  Isi dadu jos baghetele de zahar din spatele urechilor si desfacu una. Muscand tacticos din ea, privi pe fereastra, incercand sa o scuteasca pe Soimeanca de raul situatiei. Dar tot il tenta sa traga cu ochiul. Abtinandu-se sa nu rada, isi incrucisa bratele la piept. Poc! Zambetul ii ingheta pe buze. Sa-i spuna cineva ca ala nu fusese... Prea tarziu.
  Hawkeye se intoarse pe jumatate, privind borcanul desfacut. Il lua mecanic atunci cand Arlin i-l inmana. O privi serios o clipa.
  " Da, sigur! Dupa ce l-am slabit eu!" pufni el.
  Incerca sa sune amuzant si sarcastic, insa in sinea lui incepea sa se panicheze. Poate ca pustiul ala Viperin de la ora de Farmece avea dreptate. Poate ca Hawkeye chiar trebuia sa se apuce sa traga de fiare. Incerca sa nu se arate usor ofticat. Si in niciun caz sa planga precum un copil mic.
  Se aseza pe podea si puse borcanul intre el si Arlin, apoi isi duse mana in spate pentru a lua un pachet de fursecuri.
  " Chestiile astea combinate sunt foarte bune" facu Hawk. " Sora ta e in Rusia? De ce asa departe? Cu ce se ocupa?"