Where the lonely ones roam

[Oswin A. Cameron]

• Baia era aparent goala insa aerul era mult mai rece decat pe coridor. Myrtle era aproape de tavan. Mainile ii tremurau de nervi iar ochii ii erau rosii-fumurii, probabil de plans. Zoey isi cuprinse trupul cu mainile. Incepe sa ii fie frica de ceaa ce avea sa urmeze si i se parea anormal ca o fantoma sa reationeze astfel.
  
  Eram sigura ca ai sa te intorci. Mereu cei slabi se intorc! Spuse Myrtle pe un ton de dezgust profund.
  Myrtle, eu... Incepu soimita insa nu avea nici cea mai vaga idee cum sa continue.
  Se comportase ciudat cu ea si luasera in deradera moartea ei ca si cum ar fi fost un viperin. Nu era de mirare ca la sortare jobenul oscilase intre viperini si ochi-de-soim.
  Zoey inainta cativa pasi dar Myrtle ii facu semn sa taca si sa se opreasca. Apoi, asemenea unei furnici, fantoma izbi cu mana in aer. Tipand de teama, soimita de lovi cu putere de peretele din spate, cazand apoi pe podeau rece. Observa printre gene cum bagheta ii disparu sub o chiuveta si simti cum pe frunte i se scurge incet un lichid cald. Incerca sa se ridice dar trupul ei inca nu isi revenise de pe urma socului. Vederea i se incetosa iar satena lesina.