wild chid

[Lexie Stryder]

wild child
Every summer sun, every winter evening
Every spring to come, every autumn leaving
You don't need a reason, let it all go on and on

• Lexie îşi luă roba neagră pe ea, apoi îşi puse gluga cu o mişcare scurtă şi smucită. Ieşi din Pivniţă încercând să facă cât de puţin zgomot se putea. Spera că nu trezise vreun elev când ieşise, însă continuă să meargă fără să se uite înapoi. Străbătu tunelul care făcea legătura dintre castel şi Pivniţa Viperinilor, ieşind în Holul de la Intrare.
  
  Aruncă o privire neliniştită spre uşile mari dincolo de care se aflau domeniile castelului. Trase brusc aer pe nas, apoi îl lăsă afară încet. Stătu câteva secunde acolo, însă se gândi să nu mai zăbovească mult şi să o ia din loc, altfel Filch ar fii putut să o găsească. Ştia că nu va avea probleme cu Îngrijitorul dat fiind că era Profesoară, însă prefera să sta afară din 'radarul lui de supraveghere', măcar acum.
  
  Viperina ieşi în ploaia de afară. Nu închise uşile castelului, ci merse cu paşi mari în direcţia Colibei Paznicului Vânatului. Voia să între pe acolo în Pădurea Interzisă. Era mai sigur şi mai uşor decât prin partea lacului. Adora ploaia şi felul în care deja îi udase complet faţa şi părul, apoi roba care începea să i se lipească de corp.
  Voia relaxare, voia condiţii neprimitoare, ceva ce să o facă să se simtă liberă. Fără stres, fără oameni, doar ea şi natura.
  
  Lexie ura momentele în care se simţea captivă în propria viaţă. Ştia că viaţa trebuia să fie câmpul larg, nu celula. Aşa că mereu îşi lua câte un moment pentru ea, ceva ce să îi reamintească ce era cu adevărat important în viaţă. Ajunse la intrarea în Pădure, apoi aruncă o privire în spate. Cu coada ochiului prinse o mişcare în dreapta ei şi îşi ridică bagheta instinctiv.
  'Cine e acolo?' strgă ea printre ropotele de ploaie.
  
  OOC: me and Aylee