Lecţia II - Polipoţinuea

[Colin Hawkeye Rovson]

• Isi lasa capul pe spate si ofta exasperat. Chiar avea sa se impiedice de cineva la fiecare trei pasi? Nu ca l-ar fi deranjat; la cat de inalt era putea sa iasa cu usurinta fara pagube. Dar daca o tinea in ritmul asta avea sa intarzie.
  Cursul de Potiuni. Hawkeye chiar nu stia ce sa creada despre asta. Ii placea sa lucreze si chiar isi dorea sa invete tot ce putea despre tot felul de potiuni - cu cat mai multe, cu atat mai bine - dar il speria talentul lui natural. Sau mai bine si mai cinstit spus, anti-talentul. Tocmai din cauza asta dorise sa vina la curs. Sa-si poata stapani dezavantajul. Sa invete sa-l controleze si sa ajunga sa profite de el. Sa-l transforme. Asa ca era entuziasmat si usor panicat. Dar mai ales entuziasmat! Si energic. Suficient de entuziasmat si energic incat aproape sa alerge pe hol si sa coboare treptele in mici sarituri.
  Deschise usa cu un zambet mic pe buze si cu mainile tremurandu-i usor. Il intampina aproape imediat mirosul placut al unor ingrediente. Ii placea. Il relaxa.
  " Buna ziua!" isi saluta Hawkeye profesoara, apoi colegii. Nu pareau sa fie prea multi. Inca. Soimeanul se aseza, cercetand incaperea cu o privire curioasa.