Some day

[Aylee L. Lovel]

Some day
Now the monster is awake.
It won't rest until there's nothing left.
Maybe ever and anonymusly
I forget about the pain.
Private

• Isi aranja pentru ultima oara bluza, dupa care isi baga bagheta in buzunar, in timp ce isi lua roba cu insemnele viperinilor pe ea. Dupa aceea, fara a arunca vreo privire inapoi, iesi din camera, mergand inspre marea sala. Era ora micului de jun si nu vroia sa rateze asta, chiar daca sala aceea imensa, plina de oameni ii dadea fiori.
  Ajunse la usile mari, care acum erau larg deschise, asteptand toti elevii, mici sau nu, la masa. Aylee intra, trecand printre doua mese lungi fara sa se uite in stanga sau in dreapta. Nu vroia sa fie observata, pentru ca asta ar fi condus la o conversatie careia nu ii simtea nevoia. Simtea ochii de la masa viperinilor atintiti asupra ei, insa nu se opri la aceasta. De cand era profesoara i se permitea sa stea la masa din capatul salii, unde erau mult mai putine persoane. In scurt timp ajunse la locul dorit, fara vreun incident neplacut. Se aseza langa Artemis, cercetasa blonda, avand un loc liber in stanga sa. Nu ii parea rau, caci asta insemna doar ca va avea de facut mai putina conversatie. Ii zambi profesoarei de transfigurare in semn de salut, dupa care incepu sa se uite atent la furculita. Mancarea era, ca de obicei, magnifica. Viperina isi alese doua felii de paine prajita cu gem, alaturi de o cana de ceai si incepu sa manance in liniste.

Aylee