Call me maybe

[Demeteri Severinov]

Atinse deci usor cu varful baghetei incuietoarea celulei, aceasta deschizandu-se aproape instant, si la fel de instant barbatul incantat pana peste masura isi facu imediat simtita prezenta in exterior umpland respectivul loc de un fum negru si gros.
Inceteaza cu fandoseleile Rogojine, avem treaba si nu avem timp de probleme!
Ba pardon, eu ma las, acum tu ai treaba prietenas! Din vina ta am intrat la zdup, acum din vina mea intrii tu! zise barbatul impingandu-l pe el in prima celula deschisa, folosind un lant pe post de incuietoare si porni in fuga la intamplare pe coridoarele inchisorii primind in urma uralele celolrlalti prizonieri.
Pufni privindu-l cu aroganta pe imbecilul care isi imagina ca avea sa scape usor din acel loc fara ajutorul sau, dar nu interveni, il lasa sa isi faca de cap, curand cineva avea sa il prinda si avea sa il bage la loc, dar pana atunci, el putea sa se distreze, era imbracat in continuare in hainele de gardian, avea in continuare doua baghete cu care putea sa se elibereze oricand daca intra in probleme si la fel de bine putea sa il ucida pe Rogojin cu o singura miscare a degetului, dar nu avea sa piarda el o bucata serioasa de distractie. Ofta scurt si atinse cu varful baghetei lantul care se rupse in bucatele. De asemenea, nu apuca sa mearga prea mult, caci dadu nas in nas cu o domnita care categoric nu isi avea locul intr-un astfel de peisaj sinistru. Ii intinse mana ajutand-o sa se ridice, amintindu-si desigur ca infatisarea nu ii apartinea lui.
O zi buna domnita! Stiti presupun ca orele de vizita s-au cam terminat nu? zise el pe un ton formal privind adanc in ochii fetei incercand un mic joc de legilimantie cu ea, ce putea spune, nu il deranja nicicand exersarea puterilor sale.