You better keep a distance

[Ema Snow]

• Ochii ei nu se acomodasera inca cu lipsa de lumina. Stia doar nu era singura dupa felul in care se contura silueta din fata ei. Ceva se aprinse brusc, fara un cuvant de avertizare, iar Ema stranse din ochi. Naiba sa le ia de pupile dilatate si mostenire genetica! Observa miscarea siluetei din fata ei, dar nu raspunse imediat. Doar astepta cateva clipe pentru a se obisnui cu lumina. Prefera mai mult situatia asta decat intunericul. Nu era fana a lucrurilor de genu'.
  Clipi des, incercand sa-si ajute putin pupilele si dorind ca imaginea aia formata doar din cateva contururi vagi sa-i dispara de pe retina. Cand in sfarsit se intampla - cateva secunde mai tarziu, desi Emei i se paruse o vesnicie - Soimeanca cerceta chipul din fata ei. O stia pe fata asta! Ii amintea de o dupa-amiaza de acum multi ani in Biblioteca Hogwarts-ului. Desigur, anii isi lasasera amprenta peste cele doua fete, trasaturile lor fiind ceva mai mature si mai bine conturate, insa in esenta, erau aceleasi. Parca nici nu-i venea sa creada.
  Un zambet mic aparu pe buzele Emei, un zambet ce crestea vizibil.
  " Aylee? " intreba Soimeanca.
  Se simti prost pentru o clipa. Sunase ca si cum nu ar fi stiut cine era cea din fata ei. Nu-si dorea sa-i creeze Viperinei o impresie gresita. Cele doua se vazusera probabil o data sau de doua ori, insa Ema nu uitase.
  " Ce faci pe aici?" intreba ea bland.