Call me maybe

[Demeteri Severinov]

Atinse usor una dintre sticlele ce se aflau acolo asezand un suras rautacios pe fata in momentul in care usa de la intrare fu trantita de perete, desigur, nu era sigur daca furia femeii era de vina sau era doar interventia curentului, ce-i drept insa, nici domnita nu parea tocmai incantata. Trecu pe langa una dintre vitrinele in care se aflau fel de fel de obiecte intunecate, de cele mai multe ori folosite de catre niste pustani rautaciosi in simplul scop de a speria fetele sau de a le face glume proaste elevilor din anii mai mici, dar in rest foarte putini vrajitori calcau pragul acelui magazin si prost faceau, pentru ca din copilarie el fusese adeptul celei mai usoare cai catre succes dar nu se putea spune ca atunci cand dadea de greu nu dadea tot din el pentru a trece peste incercari.

Reveni deci cu privirea asupra domnitei care ajunse langa el fixandu-si ochii albastrii intai asupra ochilor ei apoi asupra mainii ei intinse.
Nu am absolut nici o idee despre ce vorbiti! zise el linistit privind-o oarecum detasat. Si nici daca as stii, probabil ca nu v-as oferi un raspuns cu o astfel de atitudine! zise el deschizand usor una dintre vitrine si servindu-se de acolo cu o sticluta ce continea un lichid rosiatic.