Where the lonely ones roam

[Dimitri Belikov]

• O lasa pe satena pe podeaua rece de piatra. Nu avea nici cea mai vaga idee ce ar trebui sa faca. Pustoaica era ranita, inconstienta si nici nu stia cum o cheama. Ii dadu la o parte parul de pe frunte. Rana nu era adanca dar impactul dintre perete si podea fusese probabil destul de puternic pentru a o lasa lesina pentru cel putin o ora sau doua.
  Murmura o injuratura in rusa si isi ciufuli nervos parul. Nu gasise raspuns la intrebare iar asta il frusta. Se indrepta inapoi catre baia fetelor.
  Alohomora! Spuse viperinul intrand cu forta in toaleta. Le fulgera cu privirea pe amandoua dar se calma imediat.
  Myrtle! Racni Dimitri pentru a se face auzit. Las-o incet pe podea. Amandoua sunteti speriate si asta nu rezolva prea multe. Stim ca esti tratata diferit fata de celelalte fantome dar totul ar reveni la normal pe o cale amiabila. Ce spui? O lasi pe roscata jos iar eu iti promit ca nu te vor mai deranja! I se adresa pe un ton calm. Mainile ii erau ridicate la nivelul capului iar bagheta ii era ascunsa la spate astfel incat sa se poata apara repede.
  Myrtle, tremurand, o lasa pe soimita pe podea. Ingana ceva se semanase cu un "Sa stii ca nu o sa uit!" apoi disparu in toaleta. De ce mama naibii trebuise sa se faca el responsabil pentru tampeniile altora? Fiind viperin, asa ceva nu trebuia sa se afle sub nici o forma in sangele lui.
  Luase baghetele celor doua fete iesind din toaleta. Ultimul lucru de care mai avea nevoie era sa fie vazut ca isi facea veacul pe acolo.