cold blooded

[Colin Hawkeye Rovson]

• Pe Colin il umfla de mult timp rasul. Daca expresia cu rasul ingrasa avea macar un strop de adevar, atunci avea sa fie obez in ritmul asta. Sa repete experienta? Sigur, atata timp cat avea un reportofon bagat printr-un buzunar. Toata noaptea aia petrecuta in pubul irlandez era in ceata. Isi amintea ca o lasase mai moale si isi permisese o bere. Si apoi inca una. Iar de atunci a inceput sa fie tare fericit. Zambea si radea si il amuza chiar si barmanul care stergea pahare.
  Dura ceva sa proceseze informatiile de la Kurt si asta pentru ca nu prea isi amintea. Poate ca trebuia sa faca niste exercitii de hipnoza... Insa stia de camasa in carouri, de palaria lui beanie, de pod... Da, podul era langa local. Lumina galbuie a stalpilor stradali, ceva despre o bordura ponosita si... Oh, pe barba lui Merlin! Isi lasa fata sa-i cada in maini, masandu-si fruntea cu degetele lui subtiri si lunguiete. Statu asa o clipa, apoi se rezema de spatar, cuprins de o alta criza de ras.
  " Nu, nu, Kurt. Aia nu a fost o chestie publica. Nimeni nu a vazut nimic din ceea ce nu trebuia sa vada, asa ca stai linistit. Dar trebuie sa recunosti ca palaria a iesit putin turtita din toata actiunea aia. Pacat... Imi placea palaria aia. Insa e de bine ca am avut o experienta ca aia. Asa am aflat si eu ca nu rezist cine stie ce la bautura"
  Acum ori trebuia sa mai lucreze la capitolul asta, dar in pasi mai mici, ori sa faca o pauza. Se va decide mai tarziu, cand se va documenta asa cum trebuie in privinta cirozei.
  " But you can leave your hat on" canta el incet, prapadindu-se iar de ras.