i see humans but no humanity

[Louis Ausländer]

• Aproape se ineca cu fumul pe care trebuia sa-l expire. Faza cu nu sunt doamna il gadila in gat. Incepu sa rada, scuturand usor umerii. Zambetul de pe fata sa era primul de acel fel. De obicei el zabea rautacios, ucigator, anormal, ca un nebun adevarat.
  Puse tigara inapoi intre buze, planuind sa o tina acolo pana se va termina. Mai trase un fum, umezind partea aceea a tigarii. O privi cu coada ochiului pe domnita din dreapta lui, zambind in coltul gurii si imitand un Ha!. Hmmm.. ce avem noi aici? se intreba Lou in timp ce o privea pe.. Brooke. Arata irezistibil. O fata inalta, putin mai mare decat el, probabil, cu ochii mari, profunzi. Ar fi fost perfecta pentru desenele sale, sau chiar pentru cartea la care lucra. O carte in memoria lui. Vroia sa o scoata pana va muri, pentru ca oamenii sa stie ce satanist era. Reveni din nou la Brooke. Era totusi interesanta. Ascundea ceva, se vedea pe chipul ei. Te invita sa incerci sa descoperi ceea ce era in interiorul ei. Ceva.. care avea sa te conduca la poarta iadului sau pe aleeiusca aceea intunecata, dintre case, uned nimeni nu se uita. Cate ganduri ucigase ii treceau acum prin minte. Numai de si-ar fi imaginat femeia aceea. Si totusi, de ce o numea astfel? Nu merita.. dar ce merita?
  Era foarte aproape ea. Observa ridurile ochilor ei, parul brunet, curgand in valuri pe spatele ei. Spatele, soldurile, siiii.. atat! Asta puse capac. Nu era prea pervers? Isteric, sarcastic, ironic, enervant, sadic.. extrem de sadic. Nu avea din intamplare un cutit la el? Poate chiar pumnalul tatalui sau. Ii rinse o suvita intre degte, simtind parul matasos alunecand pe degetele sale scheletice. Parul.. parfumat.
  "Brooke."spuse el, lasand alta doza de fum sa iasa din gura sa. De obicei tinea fumul inauntrul sau. LA fel cum facea cu sentimentele sale fata de parintii sai si fata de prietenii sai. Nu-i placea sa fie amuzant. Sa rada de la glume stupide pe care toata lumea le auzise, si pe care el le auzea din nou si din nou si din nou. Ca si discul stravechi al bunicului sau care se mai oprea uneori, iar scena se repeta la nesfarsit pana cand cineva oprea gramofonul."Suna atat de.. puternic." Poate el avea sa primeasca un pumn puternic in fata. Tocmai scapase cu viata de Devoratori. Era vorba despre un pariu aiurit. Nu-i placeau pariurile.. de aceea nu luase arte la vreunul. Insa aparase un prieten, ceea ce-l trimisese pe el spre bratele deschise ale celorlalti cinci Devoratori, care isi suflecara manecile si lustruira baghetele.