twisted mind

[Ema Snow]

• Din cine stie ce motiv, nu facuse niciodata legatura intre Kurt si sora lui. Considerase mereu ca neamul Malfoy era destul de mare. Dar acum toate aveau sens, iar Ema zambi, gandindu-se la Odette. Avusese parte de cateva evenimente interesante in trecut.
  Se facu mai comoda si isi prinse genunchiul cu mainile, asa cum ii statea in obicei. Renuntase la politeturile de tinuta. Era putin uimita si, in acelasi timp, amuzata. Vestile circulau al naibii de repede, se pare. Dar tinand cont ca era vorba de familie, ii venea usor sa inteleaga. Era natural. Oricum, Kurt stia ceva. Era bine, o scutea de cateva detalii plictisitoare. Rase, delicat si feminin.
  " Imi pare rau sa dezamagesc audienta, dar nu e frumos ca lumea sa fie mintita. Oricat de mult mi-as fi dorit sa fiu acolo cand inima lui Porrin a respirat pentru ultima data, nu am fost. Dar asta nu inseamna ca sufletul meu e demn de Rai. Am ajutat intr-o oarecare masura, doborandu-l incet pe alte fronturi. Porrin era un nebun in toata regula. Pierduse totul intr-un moment de inconstienta si asta ii aburea viziunea asupra lumii. Gandeste-te numai. Tipul vroia sa-l readuca pe Lord la viata numai pentru a-l transforma in sclavul personal."
  Rase cu pofta. Inca o amuza ideea. Porrin, un asa-zis Devorator sa-l aiba pe Cap-de-Mort sluga. Ce prostie!
  " Si da, a fost unchiul lui Rosalie Alden si, prin cine stie ce poanta buna a universului, nasul meu. Dar ma indepartez de la subiect. Spuneam ca il doboram incet. Am ucis, Kurt. Si am ucis pentru ca am fost nevoita. Oamenii lui de incredere sunt morti datorita mie. Ultimele lui sperante de viata s-au stins tot din cauza mea. Probabil ca micile discutii pe care le purtam de-a lungul 'intalnirilor' il afundau si mai mult in nebunia lui. E vina mea, dar nu regret ce am facut. El e cel care a incepul razboiul"
  Isi ridica usor mana, expunandu-si aratatorul si cicatricea liniara de pe el.
  " A crezut ca eu si Alden suntem ultimele lui sanse de putere. S-a inselat. Am inceput sa ma documentez. Cu o luna inainte de moartea lui Porrin, am plecat de la Hogwarts, vanand cai verzi pe pereti. Urmaream piste care ma puteau duce la oamenii lui. Ce mai ramasese din ei. Dar am fost atat de neatenta pentru o singura clipa..."
  Se stramba, nervoasa pe ea insasi pentru gafa facuta. Il privi evaluator pe Kurt, hotarandu-se ca putea sa aiba incredere in el pe deplin, in ciuda situatiei lor. Stia ca el intelegea. Se intoarse incet cu spatele spre el si isi desfacu primii doi nasturi al camasii, putand sa lase astfel materialul sa-i alunece pe umarul stang. Ii permitea sa vada pe pielea ei palida cicatricea rosiatica - intr-un stadiu mai mult decat final in procesul de vindecare - ce trona pe lama umarului. Probabil ca dintre toti cei pe care ii intalnise, Kurt intelegea cel mai bine semnificatia unei urme permanente.