the secret verses

[Astrid Eir Osmund]

• O vazu pe profesoara risicandu-se de pe scaunul sau si o urmari in liniste cu privirea. Toata lumea parea extrem de tensionata, dar nimeni nu incerca sa faca nimic. Toti credeau ca este probabil mai bine sa o lase pe doamna Stryder sa se ocupe de intreaga problema.
  Totusi, Astrid simtea ca era de datoria ei sa intervina. Nu stia de ce, dar ceva o indemna sa o ajute pe colega sa. Nu stia nici cum o cheama si n-avea nici cea mai vaga idee in ce an era, dar isi amintea ca o mai vazuse in camera de zi a viperinilor. Cu siguranta ea n-o observase pentru ca statea adesea izolata intr-un colt in compania unei carti.
  Se apropia din ce in ce mai tare de ea, iar toate acele ganduri de moment incepura sa i se spulbere in minte, lasand loc unei linisti monumentale. Chiar si mintea ei parea ca devenise un loc destul de ciudat in care nu-si mai gasea refugiu. Acum nu doar sala in sine reprezenta pericolul ci si fiecare persoana in parte.