wild chid

[Aylee L. Lovel]

• Se uita in jur, in intunericul aparut odata cu lasarea noptii si a venirii norilor de ploaie. Copacii stateau cu crengile aplecate sub greutatea apei care le impovara coama. Coama din ce in ce mai rara, caci venirea toamnei isi lasesa amprenta chiar si asupra copacilor magici ai padurii interzise. Oricat de mult ura ploaia in sine, mirosul ploii, mirosul padurii dupa o ploaie sanatoasa era ceva ce o imbata, ca o sticla plina de alcool ieftin bauta pe nerasuflate. Pur si simplu, adora toamna, cu tot ceea ce avea aceasta de oferit, chiar daca nu intotdeauna ii placea cadoul. Cum ar fi in seara aceea, cand mult asteptatul dar ii facuse hainele sa i se lipeasca de trup, facand-o sa para si mai scheletica decat era deja.
  Lexie ii puse o intrebare, greu de auzit din cauza rapaitului ploii, chiar daca acesta se mai rarise. Astepta pana cand mai cadeau doar picuri mari si rari, inainte se raspunda.
  -Merg... Inspre castel, teoretic, zise Aylee, privind mai degraba acele de pin cazute decat ochii colegei sale. Contactul cu oamenii o facea rusinoasa, vorbitul cu ei parandui-se ceva de-a dreptul infricosator, astfel incat cu greu reusea sa se descurce. Nu era genul de persoana care sa faca doua lucruri odata, asa ca mentinerea contactului vizual si vorbitul trebuiau facute pe rand.
  -Ahm, tu? intreba ea, convinsa ca asa cereau bunele maniere.
  Observa ca intre timp Lexie isi usacase hainele cu o vraja ce parea simpla. Ultima oara cand o incercase Aylee, aproape ca isi daduse foc, asa ca se hotara ca de data aceasta avea sa isi lase hainele sa se usuce de la sine, chiar daca vor fi botite deseara, cand le va da jos. Gandul la camera sa o facu sa ii treaca prin corp un val de caldura, ceea ce o facu sa se simta si mai infrigurata in noaptea rece.