Merlin's little request

[Ema Snow]

• Ema incerca sa-si elibereze fruntea, dandu-si bretonul intr-un ritm constant al miscarilor. Trei pasi si isi ridica mana pentru a da suvitele castanii intr-o parte.
  I-ar fi placut sa traiasca intr-o astfel de vreme. Bine, exceptand chestia cu arderile pe rug si tot tacamul. Ok, trebuia sa reformuleze. I-ar fi placut sa traiasca intr-un loc ca acela. Aer curat, multa natura. Si unde latura asta era imblanzita, gaseai intotdeauna lucrari arhitecturale desavarsite si gradini ornate. Da, i-ar fi placut sa traiasca acolo. Intotdeauna ii placusera castelele, asa ca era in culmea fericirii cand explora Hogwarts-ul. Toate aveau atmosfera aia de mister nobil si impunator.
  Se uita pierduta la Merlin cand il auzi vorbind si tresari afland raspunsul Julietei.
  " Merg eu cu Arthur" se oferi Ema, uitandu-se insistent la Cercetasa.
  Se ruga din tot sufletul ca Juls sa mearga cu Merlin. Asta nu era teritoriul lor. Nu erau obisnuite cu ce se putea gasi in padure la vremea respectiva. Si de dragul sigurantei putea sa suporte o Maiestate rasfatata pentru o vreme. Nu o deranja. Poate chiar putea sa faca ceva instrucie cu el.