Child of light

[Fantine Tholomyes]

Acum intrau intr-o lume necunoscuta, pentru Fantine era o adevarata poveste ca si pentru orice fata, ele erau cele mai entuziasmate de fiecare data si atrageau cea mai mare atentie detaliilor.Dupa cative pasi observa ca tunelul devenea mult mai spatios decat la inceput.Peretii nu pareau nici de beton, nici de metal, nici macar lemn.Observa ca temperatura crescu considerabil, asa ca indata isi dadu seama ca era pamant.Pamant de jur-imprejur.Semanau cu niste cartite ciudate.I se paru amuzant si incepu sa chicoteasca!Sunetul era , inabusit,destul de diferit de cel din sala armurilor cu care se obisnuise in cele cateva minute petrecute acolo.
Era frumos sub pamant!Intuneric!Asta ii placea mult!Isi mai aminti odata de cartita din povestea cu "Degetica".Aceea la fel ura lumina, iubind nespus de mult intunericul!Niciodata nu se gandise ca ar avea ceva in comun cu o cartita, de altfel nu prea sociabila!
Uita gandul cand descoperi ca peretii nu erau atat de simpli precum parura la prima vedere.La sigur Colin observase deja acest aspect, cand era vorba de detalii si amintiri el era as!Peretii ascundeau radacini groase de copaci batrani, era ceva deosebit!Radia de bucurie si era in suspans, fara a sti ce va urma!Dar iata ca in scurt timp afla ceea ce dorea.Tunelul devenea tot mai larg, iar odata cu largirea lui, se diviza in doua mai mici!Acum nu avea nici cea mai mica idee ce era de facut!Ramanea sa il intrebe pe Colin ce era de facut:
"Hey!Colin!spuse ea putin nesigura, ascunzand in voce un fior!Colin, ce ne facem?!Am putea sa ne despartim si astfel am sti care drum duce spre sere!Insa mi-e frica!Mi-e foarte frica!Ce s-ar intampla daca ne-am rataci?Am trimite un patronus evident, insa al meu e foarte slab.Si mai ales... cand imi e frica... nu, nuu cred ca pot sa ma concentrez foarte bine!"
Fantine devenea din ce in ce mai panicata si mai nervoasa...