Not going to fight this

[Aylee L. Lovel]

• Fata viperinei i se lati intr-un zambet, cand vazu nedumerirea de pe fata baiatului. I se parea atat de amuzant cand parea ca nu stie ce are de facut incat fata incepu sa chicoteasca. Ochii i se marira cat doua mere verzi in momentul in care soimeanul se ridica in picioare. Era atat de inalt, incat Aylee avea impresia ca abia daca ii ajungea pana la umar. Cum putea cineva sa creasca atat de mare? Se opri din chicotit doar cand isi dadu seama ca tinea in continuare mianile soimeanului intr-ale sale. Zambi, dupa care ii puse mainile in piept, de parca acesta s-ar fi tinut de inima.
  -Cred ca astea iti apartin, spuse, dupa care incepu sa rada din nou. Se simtea atat de fericita, cum nu se mai simtise de mult. Se lasa sa cada pe bancheta din spatele sau, din care cu un fasss prelung incepu sa iasa aerul, prin cine stia ce crapatura. Asta nu avu alt efect decat sa o faca pe viperina sa rada si mai tare. Ii trebuira cateva secunde lungi ca sa reuseasca sa se linisteasca, chinuindu-se sa isi recapete suflul, cu mana pe burta.
  Ar fi vrut sa isi deschida gura si sa isi ceara scuze, caci manierele nu trebuiau uitate niciodata, insa o intrerupse sunetul usii care se deschidea. Isi intoarse capul rapid in directia aeea, fericita ca vor mai avea un coleg de compartiment. Insa nu era un alt elev, probabil ca de pe acum aveau cu totii locuri, ci doamna care impingea un carucior imens, plin cu de toate. Aylee batu entuziasmata din palme, zambindu-i ca in reclamele la pasta de dinti doamnei imbracate in mult prea mult roz. Isi lua cate doua pungi din tot ceea ce avea aceasta, dupa care se aseza la loc, astfel incat soimeanul sa poata cumpara ceva daca mai vroia.
  Inconjurata de pungi si pungute, fiecare continand bunatati pe care le stia sau avea sa le guste, se simtea fericita. Alese o punga la intamplre, " bomboane gumate cu gust de bomboane gumate" si incepu sa manance, oferindu-i si soimeanului punga.