Not going to fight this

[Colin Hawkeye Rovson]

• Cand Aylee ii elibera mainile, continua sa le tina la piept, de parca nu stia ce sa faca cu ele. Era uimitoare schimbarea brusca. Pana atunci i se paruse ca fata era ceva mai sobra decat obisnuia sa vada in mod normal. Cam trista si cam lipsita de pofta de viata. Acum i se parea pe dos. Dar ii placea asa. Ii placea sa o vada razand si zambind, pentru ca ii placea sa vada lumea fericita. Rase si el. Rasul era sanatos. Intotdeauna, in orice cantitate. Si oricum, i se parea ca ea nu avusese parte de prea mullte rasete la viata ei, asa ca ii convenea de minune!
  Isi intoarse privirea spre usa ce se deschidea si ii zambi doamnei cu dulciurile. Probabil ca din toate persoanele din tren, dumneaei era cea mai 'dulce' vedere. Scotoci prin rucsac dupa portofel si se intoarse. Clipi des uitandu-se la toate lucrurile pe care le luase Aylee. I se pareau pur si simplu prea multe. Inca buimacit de intamplarea la care tocmai asistase, se intoarse spre caruciorul cu dulciuri. Lua doua placinte cu dovleac, cateva broscute de ciocolata si trei baghete de zahar, preferatele lui. Isi plati produsele si inchise usa dupa ce doamna in roz pleca spre urmatorul compartiment.
  Se aseza la loc, uitandu-se la Aylee. Pufni. Era ca intr-o cetate fortificata... de dulciuri. Pufni iar si continua intr-un ras venit din inima. Ea, regina de zahar peste supusii ambalati.
  " Aylee?" incepu el, stapanindu-si cu greu rasetul. " Esti tare amuzanta! Cum de ai reusit sa-ti tii latura asta ascunsa pana acum?"
  Era mai frumos asa. Oricarui om ii statea bine cand radea. Desigur, nu vroia sa fie indiscret, dar toata chestia asta i se parea un mic mister, iar lui ii placeau misterele. Totusi, nu va insista. Cumva, i se parea mai amuzant asa.