Merlin's little request

[Ema Snow]

• Ema arunca cateva priviri reci spre garzile ce se postasera langa ea, apoi isi ridica mandra barbia si pasi cu demnitate spre Arthur. Stranse scurt din ochi spre el, clatinandu-si usor capul.
  " Multumim ca ai venit..." murmura ea. Desi trebuia sa recunoasca faptul ca nu ar fi deranjat-o sa vina ceva mai devreme. In fine...
  Se intoarse pe calcaie cand sunetul unei pocnituri zdravene razbatu peste multime. Nu fusese suficient de rapida ca sa vada miscarea, dar isi putea da seama de ce intamplase dupa expresia Julietei si obrazul strajerului ce se inrosea rapid. Zambi satisfacuta.
  Se grabi sa o urmeze pe Cercetasa, insa regele le facu semn sa se intoarca. Se apropie de ele, mai galant ca niciodata. Le puse usor cate o mana pe umar si le ghida prin multime, spre portile inalte de la marginea Camelotului.
  " Voi doua nu sunteti niste fete obisnuite, nu?" intreba el incet, cu un zambet firav pe buze. " Nu stiu care e misterul vostru si nici nu cred ca imi doresc sa-l aflu cu adevarat, insa va rog sa aveti grija si sa va faceti nevazute cat mai curand." Se intoarse spre Ema si continua. " Si nu ma supar pentru minciuna de mai devreme. Banuiam ca nu esti de pe aici"
  " Multumesc, Arthur! De aici preiau eu!"
  Ema isi ridica privirea pentru a intampina zambetul lui Merlin.