change the voices in your head

[Agnes Marie Lovel]

• Nu stia daca sa incalce cuvantul lui Mark, sau sa stea cuminte. Nu voia ca povestea lor sa fie una trista. Isi desprinse cu regret buzele de ale lui Mark, stergandu-si ochii, care acum erau aproape rosii. Mark parea fericit. De ce?
  "Nu.. nu vreau sa sfarsim ca Romeo si Julieta."spuse ea, imbratisandu-l din nou. Nu-l putea parasi. Nici macar in timpul scolii nu si-ar fi putut lua gandul de la el. Era mult prea.. Mark. Mult prea potrivit pentru Agnes. Si daca se gandea putin, Mark si Agnes nu suna rau deloc. Ea nu voia sa moara. Nu voia sa-l piarda pe Mark, deoarece, pentru ea cam asta insemna moartea. Ori era un sentiment asemanator.
  "Cum as mai putea fi fericita.. daca persoana la care tin atat de mult.. imi este luata?" intreba dezamagita, simtind un alt val de lacrimi venind. Nu se putea abtine. Era mult prea multa durere in sufletul ei acum. Nu si-l imaginase niciodata pe Mark plecand de langa ea. Nici fortat nici de buna voie. Se gandise la un juramant. Ea il iubea pe Mark. Si-ar fi dorit sa moara stiind ca unul din ei incalcase juramantul, decat sa moara de inima-rea, deoarece romantismul disparuse, iar relatia cazuse. Isi ridica fortat privirea."Te voi astepta."Trase cu ochiul spre barbatul in uniforma, sperand ca acesta sa il scuteasca pe Mark de pedeapsa.. pentru a nu-i fura tineretea, pentru a-l sti fericit alaturi de ea, de Agnes. Insa ce treaba avea el cu Mark? Nici macar nu-l cunostea. Nu-i era ruda ca sa-i faca un serviciu. Mark luase viata unui om, iar barbatul acela ii luase viata lui Agnes. Fiindca Mark.. insemna totul."Fiindca.." Ochii lui stralucitori. De ce era atat de calm? Intr-o situatie ca aceea.. multi isi pierdeau mintile. Ca si Agnes. In concluzie, era nebuna. Nu mai intalnise o astfel de fire la nimeni. Mark facea senzatie printre toate persoanele pe care Agnes le cunostea.
  "...te iubesc!"