Never forget to smile

[Oswin A. Cameron]

Never forget to smile

Privat

• Se relaxa usor in fotoliul moale. Isi sprijinea capul in pummnul drept iar privirea ii era pierduta inauntrul focului care mocnea in semineu. Aruncase cartea pe masuta de langa fotoliu. Aceasta se opri la doar cativa centimetri de cescuta cu ceai cald de menta si lamaie.
  
  Camera necesitatii luase forma sufrageriei de acasa. Covorul persan, tabloul in ulei al parintilor sai, fotografiile de pe semineu, mobilierul de moda vechi, totul era asa cum isi amintea ea. Mai putin acea atmosfera, acel aer caracteristic conacului.
  
  Liniste. Asta era tot de ce avea nevoie pentru a medita asupra oricarui mic detaliu petrecut pana in acel moment din zi. Prost obicei isi facuse din asta si deseori isi dadea seama de sensurile ascunse ale replicilor celorlalti sau chiar de cuvintele sarcaste pe care le-ar fi putut spune insa nu ii trecusera prin gand atunci, acum fiind prea tarziu.